Serviciile noastre și Onorariile prestate

Punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii, potrivit Codului de Procedură Civilă se realizează prin două modalități:

Executarea silită indirectă (sau prin echivalent)

Este acea modalitate prin care creditorul, care are de recuperat o sumă de bani, urmărește toate bunurile debitorului pentru realizarea dreptului său.

Poate avea loc în oricare dintre formele prevăzute de lege (simultan sau sccesiv), astfel:

• Urmărirea bunurilor mobile ale debitorului;
• Urmărirea bunurilor imobile ale debitorului;
• Poprirea sumelor de bani;

Executarea silită directă (sau în natură)

Este acea modalitate prin care creditorul, care are dreptul la o prestație, îl obligă pe debitor să realizeze întocmai prestația.

Această modalitate se poate realiza sub patru forme, astfel:

• Predarea silita a bunurilor mobile;
• Predarea silita a bunurilor imobile;
• Executarea silita a obligatiilor de a face sau a obligatiilor de a nu face;
• Executarea hotararilor judecatoresti și a titlurilor executorii referitoare la minori;

Mai multe informații despre executarea silită aici

Notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare este acea formalitate care are drept scop, aducerea acestora la cunoştinţa destinatarilor prin intermediul executorului judecatoresc.

Actele judiciare sunt cele care se emit pe parcursul soluţionării unui proces (citaţii, cerere de chemare în judecată, hotărâre judecătorească, cereri privind exercitarea căilor de atac şi alte acte procesuale).

Actele extrajudiciare sunt cele ce nu sunt emise de o instanţă judecătorească însă pot fi folosite în cadrul unui eventual proces.

Comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare se realizează prin urmatoarele metode:

• prin intermediul oficiilor poştale, în ziua înregistrării lor în cadrul biroului nostru, urmând ca dovezile să fie înmânate în termen de maxim 10 (zece) zile, în funcţie de destinaţie;
• prin agent procedural al biroului, urmând ca dovezile să fie înmânate în maxim 3 zile de la înregistrare.

Este mijlocul juridic prin care instanța aduce la cunostiința părților sau altor participanți despre îndeplinirea unor acte procedurale.

Astfel, potrivit legii, următoarele acte de procedură urmează să fie comunicate părțiilor: copii după cererile de chemare în judecată, întampinare, cerere reconvențională,hotărârea judecătoarească pronunțată de instanța de fond, copii după înscrisurile depuse ca mijloace de dovadă, etc..

Comunicarea actelor de procedură se face din oficiu, cu respectarea regulilor prevăzute de lege pentru înmânarea citațiilor. Cu toate acestea, instanța nu este obligată să procedeze la comunicarea actelor de procedură dacă partea este prezentă în instanță,personal sau prin mandatar, ea neavând posibilitatea de a refuza primirea actelor de procedură și a înscrisurilor ce i se înmânează în cadrul acelei ședințe de judecată. Instanța îi poate acorda însă parții interesate, la cererea acesteia, un termen pentru a lua la cunoștință despre cuprinsul actelor de procedură. În acest fel partea are posibilitatea de a-și pregăti efectiv apărarea.

Comunicarea actelor de procedură către persoanele juridice se face, în principiu, prin predarea lor la registratură, prin semnătură și aplicarea ștampilei, iar în afara orelor de muncă, prin semnătură ofițerului de serviciu.

Afișarea actului de procedură este posibilă doar în cazul în care se refuză primirea sau dacă se constantă lipsa oricărei persoane la sediu.

Recuperarea pe cale amiabilă a unei creanțe reprezintă procedura ce include efectuarea de diferite notificări și convocări la sediul biroului executorului în vederea plății creanțelor sau încheierea unor acorduri de plată sau de eșalonare a plății acestora.

Creanța – act prin care se certifică dreptul creditorului de a primi la un anume termen, o sumă de bani sau alte bunuri economice sau valori de la debitor. Creanța constituie un activ pentru creditor și un pasiv pentru debitor.

Procedura constă în urmatoarele etape:

• verificarea solvabilității debitorului;
• verificarea disponibilităților debitorului;
• verificarea bunurilor acestuia și a capacităților de plată;
• notificarea debitorului;
• realizarea unor corespondențe de tip electronic și telefonic cu acesta;
• facilitarea întalnirii parților la sediul biroului executorului în vederea negocierii și stabilirea modalitaților de plata favorabile;
• deplasări la sediul/domiciliul debitorului.

Măsura sechestrului asigurător se aduce la îndeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor prezentului cod cu privire la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător, fără a mai cere vreo autorizare sau încuviințare în acest sens.

Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorului, dacă dovedește că a intentat cerere de chemare în judecată. El poate fi obligat la plata unei cauțiuni în cuantumul fixat de către instanță.

Cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care este competentă să judece procesul în prima instanță. Creditorul nu este dator să individualizeze bunurile asupra cărora solicită să se înființeze sechestrul.

Sechestrul asigurător constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau/și imobile urmăribile ale debitorului aflate în posesia acestuia sau a unui terț în scopul valorificării lor în momentul în care creditorul unei sume de bani va obține un titlu executoriu.

În cazul bunurilor mobile, executorul se va deplasa, în cel mai scurt timp posibil, la locul unde se află bunurile asupra cărora se va aplica sechestrul. Executorul judecătoresc va aplica sechestrul asupra bunurilor urmăribile numai în măsura necesară realizării creanței. În toate cazurile, sechestrul asigurător se va aplica fără somație ori înștiințare prealabilă a debitorului.

Sechestrul asigurător înființat asupra unui bun supus unor formalități de publicitate se va înscrie de îndată în cartea funciară, registrul comerțului, Registrul Național de Publicitate Mobiliară sau în alte registre publice, după caz. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv.

Poprirea asigurătorie se poate înființa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului cel interesat va putea face contestație la executare.

Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obținut titlul executoriu.

Constatarea unei stări de fapt reprezintă procedura prin care executorul judecătoresc constată la fața locului, la cererea creditorului, o anumită stare de fapt.

La cererea oricărei persoane care are interesul să constate de urgență o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripția căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la fața locului această stare de fapt.

În cazul în care efectuarea constatării necesită concursul părții adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi făcută decât cu acordul acesteia. În lipsa acordului, partea interesată va putea cere instanței să încuviințeze efectuarea constatării.

Starea de fapt se consemnează de executorul judecătoresc printr-un proces-verbal ce se comunică în copie și celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost prezent, și are puterea doveditoare a înscrisului autentic.

În caz de pericol în întârziere, asigurarea dovezii și constatarea unei stări de fapt se vor putea face și în zilele nelucrătoare și chiar în afara orelor legale, însă numai cu încuviințarea expresă a instanței.

Este procedura prin care debitorul se eliberează de obligație, depunând obiectul obligației la dispoziția creditorului.

Când creditorul refuză să primească plata de la debitor, acesta din urmă este în drept să facă ofertă reală și să consemneze ceea ce datorează.

Debitorul va face creditorului, prin mijlocirea unui executor judecătoresc din circumscripția curții de apel în care se află domiciliul ori sediul creditorului sau domiciliul ales al acestuia, o somație, prin care este invitat să primească prestația datorată. În somație se vor arăta locul, data și ora când suma sau obiectul oferit urmează să îi fie predat creditorului.

În cazul în care creditorul primește suma sau bunul oferit, debitorul este liberat de obligația sa. Executorul judecătoresc va întocmi un proces-verbal prin care va constata acceptarea ofertei reale.

Dacă creditorul nu se prezintă sau refuză să primească suma ori obiectul oferit, executorul judecătoresc va încheia proces-verbal în care va consemna aceste împrejurări.

Debitorul, spre a se libera de datorie, va putea să consemneze suma sau bunul oferit la CEC Bank – S.A. sau la orice altă instituție de credit ori, după caz, la o unitate specializată, iar recipisa de consemnare se va depune la executorul judecătoresc care a trimis somația. Procedura de consemnare a sumelor de bani este obligatorie pentru unitatea la care urmează a se face consemnarea și nu poate fi condiționată de existența acordului creditorului. Consemnarea bunurilor se face în condițiile prevăzute de lege.

Consemnarea va fi precedată de o nouă somație adresată creditorului în care se vor arăta ziua și ora când și locul unde suma sau, după caz, bunul oferit se va depune.

După consemnare, executorul judecătoresc va constata, printr-o încheiere dată fără citarea părților, efectuarea plății și liberarea debitorului. Încheierea se comunică creditorului în termen de 5 zile de la întocmirea acesteia.

 În termen de 15 zile de la comunicarea încheierii, creditorul va putea cere anularea acesteia pentru nerespectarea condițiilor de validitate, de fond și de formă ale ofertei de plată și consemnațiunii, la judecătoria în circumscripția căreia s-a făcut consemnarea. Hotărârea poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.

Debitorul este considerat liberat la data consemnării plății, în afară de cazul în care se anulează oferta de plată și consemnațiunea.

Protestul de neplată reprezintă un înscris care constată refuzul de plată în cazul instrumentelor de plată.

Întocmirea protestului de neplată este obligatorie pentru conservarea dreptului de regres al posesorului biletului la ordin, cambiei sau cec-ului. Protestul trebuie făcut în una din cele doua zile lucrătoare care urmează scadenței. Protestul de neplată se dresează de către executorul judecătoresc la adresa indicată în cambie, bilet la ordin sau cec. 

Dacă scadența este la vedere, protestul se întocmește în termenul în care se poate face prezentarea la plată și anume în termen de un an de la data sa.

Protestul de neplată se dresează de către executorul judecătoresc la adresa indicată în cambie, bilet la ordin sau filă CEC. În lipsa unei adrese indicată pe cambie, bilet la ordin sau CEC, acesta se dresează la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să platească pentru el, la domiciliul acceptantului prin intervențiune sau al persoanei desemnate în cambie să platească pentru acesta sau la domiciliul celui indicat la nevoie. Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se dresează la judecatoria în a carei rază teritorială se află locul de plată indicat în cambie, biletul la ordin sau CEC, după caz.

Protestul trebuie să cuprindă: anul, luna, ziua și ora în care a fost dresat, numele și prenumele celui care a cerut facerea protestului, numele și prenumele persoanei sau persoanelor contra căroră s-a facut protestul, arătarea locurilor în care a fost dresat, transcrierea exactă a instrumentului de plată, dacă protestul nu s-a facut chiar pe înscrisul cambial (b.o., cec), somația de plată, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obținut niciun răspuns.

Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat. Când trasul căruia i se prezintă spre acceptare o cambie cere ca o noua prezentare sa-i fie făcută în ziua următoare, această cerere trebuie cuprinsă în protest. Originalul protestului se va înmâna celui ce a cerut protestul. În afară de cazul când trăgătorul a stipulat obligațiunea de protest, acesta poate fi înlocuit, dacă posesorul se învoiește, printr-o declarație de refuz de acceptare sau plată scrisă și datată pe titlu sau pe adaus, semnată de cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Această declarație trebuie să fie investită cu dată certă, în termenul stabilit pentru facerea protestului.